Nevoia pentru justiție socială înțeleasă
de generațiile tinere
Dezvoltarea continuă și masivă a tehnologiei din ultimii ani a condus la îmbunătățirea exponențială a accesului la informație pentru toate categoriile de persoane. Nu de puține ori ni se întâmplă să deschidem social media și să ne întâmpine tot felul de conținuturi virale, fie poze, conținut scris sau video, care ne confruntă fără ezitare cu probleme grave de inechitate socială și probleme de mediu existente pe tot globul. De la copii înfometați, la proteste împotriva supravegherii guvernamentale excesive sau împotriva disparităților și inegalităților bazate pe rasă, la păduri arzând în toate colțurile lumii, sau temperaturi record, la mediatizarea diferitor forme de abuzuri ce au loc cel mai înalt nivel...suntem zilnic conectați la problemele lumii, iar pentru mulți dintre noi devine aproape imposibil să rămânem ignoranți.
Tehnologia a făcut ca lumea să pară mult mai mică și ne-a ajutat să înțelegem că injustițiile sociale care apar într-o parte a lumii afectează în mod direct și sunt relevante chiar și la zeci de mii de kilometri distanță.
În acest context, o energie colectivă aparte a luat ființă în rândul generațiilor tinere, cu precădere printre mileniali și gen Zs, și are de-a face cu înțelegerea nevoii pentru și dezvoltarea dorinței de a aduce schimbări sociale reale. Fie ca este vorba despre creșterea datoriilor din împrumuturi de studii, lipsa accesului la servicii de sănătate mentală, probleme de echitate rasială, sau mediul înconjurător, noile generații sunt pregătite și dornice să lupte pentru schimbări sociale pozitive în jurul lor.
Așadar, odată cu creșterea nivelului de conștientizare asupra problemelor de natură socială, în special în rândul milenialilor și a generației ”zoomer” se poate observa și creșterea dorinței de a schimba lumea în bine, prin metode inovative.
Una dintre aceste metode inovative este antreprenoriatul social.
Ce este antreprenorialul social?
Pe scurt antreprenoriatul social este o convingere că metodele de funcționare a afacerilor pot fi folosite pentru rezolvarea unor probleme de natură socială sau de mediu într-un mod inovativ.
Domeniul antreprenoriatului social face referire la organizații care combină principiile afacerilor clasice orientate spre profit cu asumarea unui impact social, propunând soluționarea unor probleme de natură socială ca obiectiv organizațional cheie. Organizațiile din acest domeniu utilizează conceptele folosite în funcționarea afacerilor clasice ca modalitate de a-și susține financiar viziunea socială asumată.
Antreprenoriatul social este un sector suplimentar față de sectoarele clasice despre care suntem obișnuiți să auzim, și anume:
Domeniul strict pentru profit (afacerile clasice)
Afacerile din domeniul pentru profit pot avea intenții bune pentru soluționarea diverselor cauze sociale și de mediu, dar, de cele mai multe ori, implicarea acestora se rezumă la donații, filantropie, și responsabilitatea socială a întreprinderilor (CSR), nereușind să dezvolte soluții pe termen lung întrucât o astfel de implicare nu ar aduce niciun profit financiar acționarilor.
Domeniul strict non-profit (ONG-uri, societatea civilă)
În lipsa unei componente de business, organizațiile din domeniul non profit se confruntă cu lipsa finanțării, chiar dacă cunosc soluțiile care pot să rezolve probleme sociale pe termen lung, rămânând dependente de finanțări prin granturi sau donații.
Domeniul guvernamental
Având în vedere numărul mare de factori decizionali, precum și rigiditatea și formalitatea excesului birocratic, productivitatea guvernelor în a aduce schimbări sociale este limitată.
Astfel, antreprenoriatul social se regăsește la intersecția acestor trei domenii, preluând aspectele cele mai eficiente și relevante din cele trei domenii cu scopul realizării unor schimbări transformative în societate. Pentru a-și atinge potențialul, organizațiile din domeniu antreprenoriatului social se focusează pe soluționarea nevoilor cele mai stringente ale populației pe care o targetează prin serviciile/produsele/programele propuse.
Antreprenoriatul clasic versus antreprenoriatul social
Antreprenori sunt toți cei care întreprind activități care stimulează progresul economic, găsind alternative inovative de a îmbunătăți procesele, produsele și serviciile pentru care există o cerere pe piața liberă. Prin maximizarea resurselor în scopul profitului, antreprenorul creează valoare economică.
Chiar dacă antreprenoriatul social crește în popularitate, acest concept este înțeles diferit de către fiecare în parte, adesea creând confuzie. Unii văd antreprenoriatul social strict ca dezvoltarea de organizații non-profit. Pentru mulți alții, antreprenoriatul social este exclusiv legat de potențialul organizațiilor non-profit de a demara activități pentru profit astfel încât să își diversifice sursele de finanțare pentru activitatea socială asumată. Iar altora le vine în minte activitatea de responsabilitate socială a corporațiilor (CSR), atunci când aud conceptul de antreprenoriat social.
Antreprenoriatul social este o formă a antreprenoriatului clasic. Este o mentalitate care se poate manifesta în orice mod și oriunde în lume, cu condiția să urmărească o misiune socială.
Dacă un antreprenor clasic de afaceri pentru profit își propune ca obiectiv principal să creeze profit și să maximizeze randamentul investițiilor, practic să crească averea investitorilor, sau să servească nevoile clienților, pentru un antreprenor social aceste aspecte reprezintă doar modul/mecanismul prin care își poate atinge obiectivul real, și anume de a produce în jurul lui o schimbare în sustenabilă, inovativă și de durată. Altfel spus, pentru antreprenorii sociali, mecanismele pieței libere, mecanismele afacerilor clasice, precum și însuși profitul, sunt toate doar un proces în atingerea scopului final, și anume scopul social.
Caracteristicile antreprenoriatului social
- Își asumă misiunea de a dezvolta și de a susține impactul social (importanța sporită acordată valorii sociale și nu valorii economice - profitul) ;
- Identifică și implementează oportunitățile existente care susțin misiunea socială asumată;
- Inovează în mod continuu, se adaptează și învață din experiențele acumulate;
- Acționează cu curaj fără a se limita la resursele existente;
- Își asumă și își exprimă responsabilitatea față de misiunea asumată și față de rezultatele create
Antreprenorul social în economia socială
Am discutat în postările anterioare de pe blog despre ce este economia socială, domeniul hibrid care îmbină mecanismele afacerilor clasice cu misiunea socială. În acest context putem regăsi rolul antreprenorului social de a reforma și de a revoluționa modul în care diverse lucruri funcționează, astfel încât să producă o schimbare sustenabilă în bine.
Chiar dacă antreprenorul social pornește prin acțiunile sale de la nivel local, propunând îmbunătățiri sistematice, efectul acțiunilor sale poate stimula îmbunătățiri la nivel global în ariile vizate, fie că este vorba despre sănătate, dezvoltare economică, mediul înconjurător, patrimoniu și cultură, excluziune socială, etc.
Discuția despre economie socială este în prim-plan la nivel European, domeniul fiind promovat ca obiectiv cheie în politicile și inițiativele Comisiei Europene, atât pentru capacitatea economiei sociale de a contribui la dezvoltarea economică și a pieței libere, dar și ca un mod de susține diverse forme de participare civică.
Termenul de întreprindere socială se regăsește în prezent și în legislația românească, respectiv Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție reprezintă principalul mod de organizare la care antreprenori sociali pot apela în implementarea ideilor inovative ca răspuns la problemele cele mai importante.
Trei pași simpli pentru antreprenori sociali la demararea unei întreprinderi sociale
1. Alegerea audienței vizate
Cine va cumpăra produsele/serviciile pe care întreprinderea socială le va oferi? Cine sunt competitorii de pe piață? Este loc în piață pentru produsele/serviciile propuse? În ce mod diferă produsele/serviciile față de ceea ce există deja pe piață?
Fie că îi numim clienți sau consumatori, orice întreprindere, fie ea socială sau pentru profit, are nevoie de cumpărători, de aceea este important ca antreprenorii sociali să identifice categoriile de oamenii cărora se adresează, precum și care este nevoia la care întreprinderea va răspunde.
Cu timpul oamenii își schimbă prioritățile și odată cu ele își schimbă inclusiv comportamentul de cumpărare. Acesta este motivul pentru care un antreprenor social trebuie să rămână conectat la audiența vizată pe tot parcursul activității, astfel încât să poată identifica acele lipsuri și nevoi la care poate să răspundă.
2. Identificarea și testarea ipotezei de start
Spre exemplu un antreprenor social înființează o întreprindere de îngrijire de copii, serviciu subvenționat pentru mamele singure. Ipoteza de start este că mamele singure au nevoie de îngrijire de copii de calitate pe care nu și-o pot permite. Se poate ca, spre exemplu, odată cu trecerea în mediul de muncă la distanță din cauza pandemiei, nevoia pentru un astfel de serviciu să fi scăzut considerabil. De aceea e important să fie identificată ipoteza problemei sociale și să fie testată din perspectiva audienței selectate.
3. Cunoașterea practică a audienței vizate
Fie că prin grupuri de social media, prin vizite în instituții sau plimbări prin parc, antreprenorul social este conectat la comunitatea din jurul său, și cu precădere este conectat la audiența vizată de întreprinderea sa socială. Întâlnind membri ai audienței vizate antreprenorul are ocazia de a afla noutăți și informații care au potențialul de determina schimbări în procesele/produsele/serviciile/modul de comunicare al întreprinderii sale, pe baza intereselor comune și a nevoilor audienței vizate.
Activitatea de informare la categoria economie socială a blog-ului are loc prin proiectul „PROGRESSIO – Un proiect în sprijinul economiei sociale” inițiat de Asociația ”Institutul pentru Politici Sociale” în parteneriat cu Fundația Ruhama și IPA S.A. Cod SMIS 2014+:127419 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020